Orice foraje, cu cât vor fi mai adânci, cu atât mai scumpe. Logic, nu? Din fiecare foraj scoatem apă, nu? Desigur, dacă ne referim la puturi de apă și nu vorbim despre chestii petroliere.
Într-un sat, doi vecini au fiecare câte un foraj în curțile lor. Unul scoate apa de la 15 metri, altul de la 100 de metri. Conform constatărilor logice de mai sus, cel care scoate apa de la 100 de metri este un „bogătoni” care aruncă banii-n stânga și-n dreapta.
De ce concluzia asta!? Pentru că apa scoasă din fântână ar fi tot apă, un puț de apă e tot puț așadar dacă scoți apă din pământ, înseamnă (aproape) obligatoriu că apa este bună. Și de ce să plătești mai mult dacă se poate mai puțin…
Să fie omul cu forajul de adâncime mai fraier!? Și cât de fraier?
Apa potabilă; din pânza freatică sau din foraje de adâncime?
Una din dilemele celor care-și fac o casă nouă este: apă din rețeaua publică a localității sau un foraj propriu!? Pentru a fi o decizie corectă trebuie să aveți informații. Dacă ne referim, de exemplu, la situația de mai sus, a vecinilor care au foraje la adâncimi diferite, să vedem totuși care este diferența dintre cele două tipuri de apă. Dacă putem spune așa, tipuri de apă, căci apa este tot apă, nu-i așa, parcă am spus asta…
Apa din pânza freatică. Distrugere și poluare
Și totuși, apa nu este tot apă. Cel mai probabil, din exemplul de mai înainte, vecinul cu apa dintr-o fântână (sau foraj) de la 15 metri adâncime se servește din pânza freatică. Ori, în marea majoritate a cazurilor, pânza freatică este extrem de poluată. Din acest punct de vedere, Ilfov și București, de fapt toată zona este ca o imensă hazna, asta pentru că poluarea în sursele de suprafață este foarte puternică.
Multitudinea de fose septice pe care și le-a făcut populația determină și ele o pătrundere a elementelor de micropoluanți organici și anorganici, după cum se exprimă cei de la Agenția Națională de Protecție a Mediului într-un material destinat parcă numai specialiștilor, nu și pentru informarea opiniei publice. Iar fosele septice care poluează apa din pânza freatică din București și Ilfov sunt și ele o expresie a lipsei canalizării, pe alocuri, într-un oraș care se vrea o capitală europeană.
Un excelent material despre calitatea apei potabile din București și Ilfov este cel realizat de jurnalista Anca Grădinaru. Prin investigații specifice, ea reușește să supună atenției publice lipsa interesului statului față de apa potabilă pe care o primește populația. Aceasta aduce în prim plan și poluarea din pânza freatică în București și Ilfov.
Într-un alt material de presă, realizat pe vremea când Jurnalul Național mai publica și reportaje autentice, se relevă faptul că la distrugerea fântânilor constribuie din plin oamenii de rând. Poluarea pânzei freatice nu este ceva ce poate fi atribuit doar agenților economici, ci efectiv oamenilor și lipsei lor de educație. Se relevă faptul că fântânile sunt distruse cu nepăsare. Ca atare, exploatarea apei din foraje autentice devine necesară.
Dezinformarea. Despre foraje fantomă. Fântâni cvasi-inutile
Și totuși, există publicații pe care în alte privințe le-am putea numi serioase dar care dezinformează. Cel puțin autorii acestor articole tratează teme despre care nu au cunoștințe.Un astfel de text este cel din Financiarul.ro, care propune în locul unui foraj de adâncime, care să treacă dincolo de pânza freatică, o soluție de genul celor apărute în Minitehnicus în urmă cu treizeci de ani.
Ziarul Financiarul reia ideea unui foraj cu țeavă bătută în pământ, așa numitul puț american. Soluția tehnică în sine este viabilă și perfect realizabilă. Problema care se pune însă, ținând cont de poluarea apei din pânza freatică, cine are nevoie de astfel de puturi de apă!?
Mai mult, fie și dacă vom considera că apa este folosită doar pentru stropitul culturilor din grădină, cine ar consuma legume cu apa plină de nitrați/nitriți? Cât de bio sunt aceste legume?
Că fermele agricole, deversarea dejecțiilor animale sau umane reprezintă un factor de poluare important nu mai este cazul să insistăm….
Foraje de adâncime. Cât de sigure, cât de scumpe…
Foraje puturi pentru apă… noțiune asupra căriea sunt destui care încă nu au o noțiune clară. Dimpotrivă, se pare că tocmai acei oameni chemați să informeze sunt cei care nu știu să facă diferența între o apă de adâncime și pânza freatică. De exemplu, cei de la GreenReport abordând subiectul necesității susținerii unui mediu curat, includ pânza freatică în rândul apelor de adâncime.
Poluarea unui strat acvifer de adâncime este mult mai greu de realizat, nu însă imposibil. Stratul acvifer din care noi luăm apa printr-un foraj de adâncime pentru a o aduce în casa dvs este însă situat sub pânza freatică. Mai mult, între cele două există un strat de rocă izolatoare. Poluarea acviferului din adâncime cu agenții poluatori de la suprafață are loc doar în cazul unor accidente geologice, catastrofe, acțiuni provocate de mâna omului… deci destul de rar. Am spune chiar că rarisim.
Acesta este motivul pentru care un foraj de adâncime va da întotdeauna o apă nepoluată. Desigur, există riscul ca apa respectivă să nu întrunească pretențiile clientului. Adică să fie sulfuroasă, bogată în fier, etc…
Tipfor srl vă asigură însă că nu forăm decât dacă știm că apa este potabilă și că va întruni toate cerințele dvs.
Prețuri variabile, dependente de tipul și duritatea solului
Nu există un preț fix. Un foraj de adâncime lângă București va avea un cu totul alt preț în comparație cu unul de lângă Sibiu.
Pentru cea mai bună ofertă de preț, pentru a obține detalii și soluții constructive, vă sugerăm să ne contactați.
Vă recomandăm însă să optați doar pentru foraje puturi de adâncime. Acestea sunt la momentul de față singura soluție pentru apa potabilă cu calitățile fizico-chimice necesare consumului.
