Adancimea in foraje puturi. Realitati si tendinte

Noua, celor de la Tipfor SRL, ne-ar placea sa executam doar foraje puturi la adancime. Mai ales cele de peste 100 de metri. Cam de la aceasta cifra avem de-a face cu ceea ce numim foraje de adancime. Este genul de lucrari pe care le preferam si care de fapt ni se si solicita mai mult. Totusi, tinem cont de realitate si trebuie sa recunoastem ca una dintre cele mai bune intrebari ar putea fi: care este adancimea de foraj optima?

O firma de foraje puturi va va recomanda intotdeauna sa faceti un foraj de adancime. Dvs veti banui ca spune asta pentru a va lua mai multi bani. Partial adevarat. Da, un foraj de adancime va costa mereu mai mult decat un foraj de adancime mai mica. In chestiunea aceasta insa, in lucrarile de executie foraje puturi, bugetul ar trebui facut in functie de nevoi. Trebuie in primul rand dvs sa fiti convins ca aveti nevoie de un foraj de adancime.

Adevarul este ca intotdeauna apa din puturi mai adanci va fi mai curata. Explicatia este simpla, apa din stratele acvifere mai adanci poate fi potabila si are proprietatile pe care le cautati pentru ca nu este poluata.

Adancimea de foraj; din studii si din auzite

Ca sa aflati adancimea de foraj, adica adancimea de la care veti obtine apa potabila, de regula se fac studii si prospectiuni hidrologice. Pentru oamenii de rand insa acestea sunt adevarate catastrofe. O persoana fizica arareori va fi capabila sa suporte costurile unui astfel de studiu. Sunt scumpe.

Cea mai simpla metoda de a afla adancimea de foraj este sa va intrebati vecinul. Mai mult, informatiile despre adancimea la care se gaseste acviferul circula printre firme si meseriasi. Atunci, apeland la la o firma de foraje puturi, la o firma adevarata, cu profesionisti si utilaje, veti avea certitudinea ca se va face un foraj la adancimea necesara.

Eroarea poate fi de cativa metri in plus sau in minus. Tot este mai ieftin decat sa comandati propriul dvs studiu hidro-geologic. Dar poate ca in alegerea tipului de foraj pe care-l doriti v-ar fi utile si informatii despre clasificarea acestora.

» Mai multe despre optiunea de foraje puturi la adancime mare

Foraje puturi, adancimi…

Tipuri de foraje, caracteristici constructive pentru puturi, adancimea… notiuni care e putin probabil sa va determine in alegerea unuia sau altuia. Singurul criteriu cu adevarat relevant pentru un client este pretul. Totusi, e important sa avem idee despre ce inseamna un put sapat si unul forat, un foraj de adancime medie sau un foraj de mare adancime.

Daca ne referim la puturi, in functie de cat de adanci sunt acestea se determina metodele de lucru.

Vom vedea mai jos (daca veti avea rabdare sa cititi acest text) ca adancimea de foraj se modifica odata cu dezvoltarea societatii. Este o caracteristica din ce in ce mai accentuata.

Puturi realizate prin sapare

Prin sapare se fac de regula puturi cu adancimi de ordinul metrilor, catorva zeci de metri. Rareori un put sapat poate atinge o adancime de 100 de metri. Acestea sunt de regula sapate in soluri cu caracteristici coerente. Cand ne gandim la saparea unui put de asemenea dimensiuni avem in vedere deja utilaje mecanizate.

Regula de sapare a unui put este impusa de caracteristicile solului. Astfel, acolo unde exista soluri coerente se sapa pana la adancimea dorita si se armeaza prin retragere, de jos in sus. La solurile slabe e invers. Se armeaza concomitent cu coborarea in adancime.

Puturi sapate in cheson deschis

Rareori aceste puturi trec de adancimea de 30 metri. Din cauza dificultatilor de realizare. Sunt pututi forate in soluri unde exista dificultati de evacuare a apei. Se folosesc inele din beton si acestea se aseaza unele peste altele pe masura ce se inainteaza.

Aceste puturi se mai numesc „havare”. Dincolo de adancimea de aproximativ 30 de metri este nevoie insa de utilaje costisitoare.

Puturi cu drenuri radiale

Acestea sunt puturi care tind sa capete o utilizare mai mare. Astfel, prin drenuri orizontale sau care au o inclinatie de cateva grade, se obtine de fapt o extindere a suprafetei de drenaj. Marindu-se aceasta este evident ca si captarea de apa devine mai consistenta.

» Foraje puturi pentru apa potabila. Clasificare, tehnologii

Poluarea panzei freatice. Disparitia fantanarilor

Primul strat de apa este de obicei panza freatica. Firmele de foraje puturi stiu ca ceea ce impinge forarea spre o adancime tot mai mare este deteriorarea calitatii mediului. Apele uzate, precipitatiile care trec printr-o atmosfera poluata, care spala un pamant poluat si se infiltreaza in scoarta terestra, toate la un loc conduc spre poluarea panzei freatice.

Poluarea panzei freatice de catre societatea contemporana este cauza pentru care se prefera aceste foraje de adancime. Poluarea este si motivul pentru care nu se mai prea sapa fantani asa cum se faceau acum 50 de ani, de exemplu. Se fac foraje, puturi de adancime.

Ca sa respectam adevarul pana la capat, executia de foraje puturi tot mai adanci este si cauza disparitiei fantanarilor. Mesterii fantanari traditionali au disparut nu neaparat doar din cauza evolutiei tehncii de forare care a facut ca saparea unei fantani sa fie mai rapida si mai ieftina. Acestia au disparut si datorita faptului ca apa la care ajungeau ei, cea din panza freatica, a devenit atat de poluata incat nu mai prezinta interes.

Fantanarii traditionali sunt deja o raritate. Desigur, in tari ale lumii a treia, unde nu exista industrie sau aglomerari urbane si pe cale de consecinta nici poluare, acolo continua sa se sape fantani la modul obisnuit. Altfel, odata cu cresterea adancimii la care se gaseste un strat acvifer, devine inutil un om care sapa fantani cu metode arhaice.

Tendinte in foraje

Foarte probabil, apa potabila obtinuta astazi dintr-un foraj la 60 de metri adancime, maine se va lua de la 100 de metri. Este o realitate careia parca nu dorim sa ne opunem. Sau nu putem.

Forajele de puturi pentru apa potabila si adancimea optima de foraj sunt astfel un instrument prin care ne dam seama cat de repede avanseaza poluarea. Asemanator probabil ca viteza cu care se topeste calota glaciara, cu dimensiunea gaurii de ozon din atmosfera, cu desertificarea.

Vom ajunge ca notiunea de foraje puturi la 150 de metri adancime sa fie ceva banal.